Descifrarea macronutrienților
Macronutrienții: fundația energiei și sănătății
Într-o lume plină de opțiuni alimentare, sănătatea noastră
depinde în mare măsură de modul în care gestionăm aportul de macronutrienți.
Aceștia reprezintă nutrienții esențiali de care corpul nostru are nevoie în
cantități semnificative pentru a funcționa optim și pentru a ne menține
sănătoși. Carbohidrații, proteinele și grăsimile sunt numiți "macro"
datorită importanței lor în furnizarea energiei esențiale pentru fiecare aspect
al vieții noastre.
Ce sunt macronutrienții?
Macronutrienții sunt substanțele chimice prezente în
alimente care ne furnizează energie și ajută la menținerea funcționării corecte
a corpului nostru. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii principale:
carbohidrații, proteinele și grăsimile. Fiecare dintre acești macronutrienți
îndeplinește roluri esențiale în sănătatea noastră și este crucial să le
integrăm în mod echilibrat în dieta noastră.
Proteinele: blocurile de construcție ale vieții
Proteinele sunt ca niște cărămizi pentru corpul nostru. Ele susțin dezvoltarea și repararea țesuturilor, reglează sistemul hormonal și metabolic, transportă substanțe esențiale și joacă un rol cheie în menținerea echilibrului acido-bazic. Cantitatea necesară de proteine variază în funcție de greutatea corporală și nivelul de activitate fizică. O proprietate importantă a proteinelor este capacitatea de a induce senzația de sațietate, în măsură mai mare decât ceilalți macronutrienți, lucru deosebit de important în cazul pacienților obezi. Având rol plastic și structural, proteinele trebuie să reprezinte 12-15% (acceptat uneori și 20%) din rația calorică, mai precis 0,8-1,2 g/kg corp. Sursele de proteine pot fi atât animale, cât și vegetale (1g de proteină furnizează 4kcal).
Proteine animale/100 g |
Proteine vegetale/100g |
||
Ouă |
14g |
Soia, fasole boabe, năut |
20-23g |
Lapte, iaurt |
3,5g |
Nuci |
14-19g |
Brânzeturi |
13-26g |
Linte, mazăre, quinoa |
4-9g |
Carne, pește |
18-24g |
Ciuperci |
2,1-3,3g |
Optați pentru proteine slabe, cum ar fi carne de pasăre, pește, fructe de mare, ouă și lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
Carbohidrații: surse de energie
Carbohidrații (glucidele) sunt principalul
combustibil al corpului nostru. Aceștia sunt descompusi în glucoză, care
alimentează fiecare celulă din corp. Sistemul nervos, creierul, inima,
plămânii, rinichii, intestinul și celulele sanguine au în mod particular nevoie
de glucide. Glucoza este captată de celule și utilizată ca sursă de energie,
surplusul fiind stocat în ficat sub forma de glicogen. Insulina este hormonul
cheie care ajută glucoza să fie absorbită de celule pentru energie sau pentru
depozitare. Există glucide simple cu absorbție rapidă și o creștere rapidă a
glicemiei după ingestie, și glucide complexe, cu o creștere treptată a
glicemiei datorită digestiei și absorbției mai lente. Fibrele fac parte din
glucidele complexe și sunt alimente de origine vegetală, cu textură fibroasă,
care sunt puțin sau deloc descompuse de secrețiile tractului gastro-intestinal.
Cantitatea recomandată de carbohidrați în dieta noastră este de 45% până la 65% din totalul caloriilor consumate zilnic. Glucidele simple, rafinate, nu trebuie să depășească 10% din rația calorică. Energia furnizată de 1g de glucide este de 4kcal.
Surse
de glucide simple |
Surse
de glucide complexe |
Surse
de fibre |
Zahăr rafinat |
Pâine |
Legume cu frunze verzi(spanac) |
Miere |
Paste |
Broccoli |
Suc de fructe |
Orez |
Mere, pere, portocale |
Sirop de arțar |
Cartofi |
Fasole, linte |
Ceea ce este cel mai important este tipul de carbohidrati consumați. De exemplu pâinea integrală de grâu, secară este o alegere mult mai insipirată decât pâinea albă rafinată. Este încurajat aportul de cereale integrale, pâine integrală, fructe și legume.
Grăsimile: alegeri echilibrate
Grăsimile
(lipidele) sunt nu numai o sursă de energie, ci și esențiale pentru absorbția
vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), formarea membranelor celulare, reglarea
hormonilor și protejarea organelor interne. Dintre macronutrienți, lipidele
oferă cea mai mare densitate energetică (1g de lipide furnizează 9kcal). Există
grăsimi saturate, de obicei solide, derivate din animale, care cresc nivelul
colesterolului rău (LDL colesterol) și riscul cardiovascular, și grăsimi
nesaturate (mononesaturate și polinesaturate) care sunt lichide, de obicei extrase din plante, cu rol protectiv cardiovascular, scădere a
LDL-colesterolului și acțiune antiinflamatorie.
Grăsimi sănătoase |
Grăsimi nesănătoase |
|||
Mononesaturate |
Polinesaturate omega 6 |
Polinesaturate omega 3 |
|
Grăsimi trans |
Avocado |
Ulei(porumb,boabe de soia, semințe bumbac)
|
Pește gras (hering, somon, ton,
macrou) |
Șuncă, carne |
Alimente păjite |
Ulei(masline, arahide,susan,canola) |
Nuci |
Nuci |
Unt, untură |
Margarină |
Măsline |
Semințe de dovleac, floarea soarelui |
|
Ciocolată |
Alimente fast-food |
Unt de arahide |
|
Nucă de cocos |
Gogoși, prăjituri |
|
Semințe susan |
|
|
Frișcă, Smântână |
Pop-corn, chipsuri, biscuiți |
|
|
|
Ulei (cocos, palmier) |
|
Cunoașterea și înțelegerea rolurilor esențiale ale macronutrienților în corpul nostru ne pot ajuta să luăm decizii informate în ceea ce privește dieta noastră. Combinând proteinele, carbohidrații și grăsimile într-un mod echilibrat, putem susține funcționarea corectă a corpului și obține energia necesară pentru a trăi o viață sănătoasă și activă. Nu uitați să căutați surse sănătoase ale acestor nutrienți și să le integrați într-o varietate de alimente pentru o nutriție diversificată și benefică pentru sănătate.
Bibliografie:
Comentarii
Trimiteți un comentariu